Enzimoterapia sistemica

Terapia moderna cu enzime dateaza de la inceputul secolului XX. In 1906 dr. John Beard, embriolog la universitatea din Edinburg, a descris utilizarea enzimei tripsina in tratamentul cancerului.

Încă în anul 1925, Fraind şi Caminer au observat scăderea concentraţiei enzimelor proteolitice în serul bolnavilor cu cancer comparativ cu persoanele sănătoase.

De la mijlocul secolului XX profesorul Max Wolf/USA/ a descoperit valoarea terapeutica a tratamentului cu enzime, elaborand o metoda de tratare a diverselor afectiuni cu ajutorul unei combinatii de enzime-proteaze de origine vegetala si animala care influenteaza diverse verigi ale procesului patologic, inflamatie, reactiile imune, proprietatile reologice ale sangelui, sistemul de hemostaza si antioxidant. Conceptul de ETS a fost elaborat în anul 1954 de către M. Wolf şi K. Ransberger.

In anii 60 profesorul Karl Raisergher /Germania/ primul in lume a realizat productia pe cale industriala a preparatelor ETS; reprezentant clasic fiind produsul WOBENZYM – de la numele prof. Wolf si asistentei sale Benitez.

Enzimele sistemice se comporta ca niste veritabili agenti terapeutici, stimuland potentialul terapeutic innascut al organismului. Ele refac celulele uzate, inlaturand materialul nefolositor, eliminand colesterolul nesanatos din sange; produc hormoni; mentin homeostazia si alimenteaza cu substante nutritive neurotransmitatorii raspunzatori de memoria si starile noastre afective.
Avand certe proprietati de refacere si reintinerire a organismului, enzimele metabolice sunt indispensabile, odata cu inaintarea in varsta, deoarece organismul nu mai secreta acelasi numar de enzime ca in tinerete, procesul fiziologic normal ducand la degradarea organelor si sistemelor, iar in final la deces.
Atunci cand corpul nu mai este capabil sa produca enzime de un anumit tip, el da semne de oboseala, indigestie, greata, scaune neregulate, flatulenta, sinuzita, obezitate, afectiuni autoimmune si metabolice.
Este foarte important de mentionat ca in lipsa enzimelor (datorita unei slabe digerari a alimentelor) substantele nutritive, cum ar fi vitaminele si mineralele, nu sunt absorbite de catre organism. Ele sunt activate doar in combinatie cu enzimele. Daca aceasta combinatie nu are loc, toate acestea vor fi eliminate prin urina.

Studiile au aratat ca luarea consecventa de produse enzimatice inaintea unor activitati cu risc sporit de producere a unor leziuni, poate ajuta organismul sa se refaca intr-un timp record, injumatatind timpul normal de vindecare.
In concluzie, putem mentiona ca, administrarea enzimoterapiei sistemetice readuce in viata energia, vitalitatea si supletea din tinerete, intareste sistemul imunitar, reface in totalitate sistemul digestiv si reintinerirea organismului, facandu-l mai sanatos.