Enzimoterapia

Tratament cu enzime

User Rating: 0 / 5

Star InactiveStar InactiveStar InactiveStar InactiveStar Inactive
 
Osteoartrita (denumita în continuare artrita) reprezinta una dintre cele mai comune boli ale sistemului locomotor. Aproximativ jumătate din populaţia în vârstă (mai sus de patruzeci ani) poate detecta semne radiologice a articulaţiilor, caracteristice bolii degenerative specifice acestei maladii. Pentru unii pacienti cu artrita, care poate aparea dupa diverse forme de iritare secundara la o reactie inflamatorie, fiind caracterizata de temperatura crescuta la palpare, durere şi inflamare a ţesuturilor moi, eventual transpiratie etc. O astfel de artrita este de obicei asociata cu limitări semnificative functionale in articulatiile afectate.
Utilizarea TES în tratamentul bolilor degenerative comune a fost trecuta in baza de date clinice, experienţa de muncă in 1983 Hörgerové si 1989 Singer etc.
Singer în 1997 a publicat rezultatele unui studiu randomizat, dublu-orb pe 80 pacienţi cu gonartroza activata. Jumătate dintre pacienţi au utilizat Wobenzym a cate 4x7 drj./zi si alta jumătate a utilizat diclofenac, medicament antireumatic a cate 2x50 mg/zi. Tratamentul a durat cinci saptamani. Evaluarea finală a arătat, că tratamentul cu Wobenzym şi AINS au un efect terapeutic echivalent, efecte secundare practic nu au fost semnalate.
Singer (2001) intr-un studiu dublu-orb, controlat pe 63 pacienţi cu gonartroza unilaterală a utilizat Phlogenzym, studiu efectuat in 1995 – 1997. Eficacitatea tratamentului şi toleranţa fata de medicament au fost comparate cu diclofenac.
In concluzie a fost diferenţă semnificativă statistic în favoarea grupului enzima în ceea ce priveste evaluarea de exercitare indusa de durere si a indicelui Lequesne. Herrera (1997) a obtinut rezultate clinice pe 59 pacienţi cu gonartroza, tratati cu Wobenzym si AINS. Ambele medicamente au indus aceeaşi îmbunătăţirea a indicelui Lequesne şi a scorurilor simptomatice sumare.
Intr-un alt studiu clinic randomizat, dublu-orb (GCP) Klein şi Kull, 2000 a studiat tratamentul pe termen scurt a osteoartritei dureroase la genunchi cu enzyme, administrate oral.
Scopul acestui studiu a fost de a compara rezultatele tratamentului cu enzime administrate oral cu AINS/diclofenac si tolerabilitatea la pacientii cu osteoartrita simptomatica a genunchiului (gonartroza) pe termen scurt. 73 pacienţi (36 bărbaţi, 37 femei, 52,0 ± 9,1 ani) cu gonartroza dureroasa au fost randomizati in doua grupuri pentru un tratament de 3 săptămâni. Primul grup (n = 36) a administrat Phlogenzym, preparat enzymatic (conţinut de bromelina, tripsina şi rutin) a cate 2x3 drj./zi, în paralel s-a administrat placebo-diclofenac comprimate). Al doilea grup (n = 37) a utilizat diclofenac (diclofenac de sodiu 50 mg, administrat oral a cate 50 mg x 3 ori pe zi în prima săptămână, 50 mg x 2 ori pe zi în a doua si a treia săptămâna, în paralel cu enzime s-au utilizat comprimate placebo). Eficacitatea a fost evaluată în primul rând cu ajutorul indicelui Lequesne (masurarea durerii şi funcţia articulatiei genunchiului afectat). Investigaţii suplimentare au inclus determinarea simptomelor (durere la repaus, durere în mişcare), folosind o scală vizuală analog (SVA) de urmărire a perimetrului mobilitatii articulatiilor. În cele din urmă, parametrii urmariti si cei de laborator: hemoleucograma, urea, creatinina, acidul uric, colesterolul, trigliceridele, AST, ALT, GGT, fosfataza alcalina, LDH, bilirubina, sodiu, potasiu, calciu, fier, viteza de sedimentare a hematiilor, C- proteina reactiva, factorul reumatoid şi altele.
Pacientii au fost evaluati la momentul iniţial, apoi la intervale de o săptămână pe parcursul a trei săptămâni de tratament şi după 7 săptămâni (adică 4 săptămâni după încetarea tratamentului). Evaluarea succesului tratamentului si a tolerabilitatii (atât de pacienţi cât şi de medic) a fost făcuta după trei săptămâni de tratament. Indicele Lequesne a continuat să se îmbunătăţească în ambele grupuri: I-grupa enzima - la inceput – 13,56; dupa 3 saptamani – 3,10; la sfarsitul tratamentului - 2.05; II-grupa diclofenac - la inceput – 14,04; dupa 3 saptamani – 3,50; la sfarsitul tratamentului - 2.24.
Evaluarea statistică (Mann-Whitney) a demonstrat echivalenţa tratamentului in ambele grupe de pacienti (limita inferioară a intervalului de încredere - 95% a fost> 0.44). Scorul general SAV de durere, de asemenea a scazut semnificativ, atât în grupul enzima - de la o bază de 16.9 la 6.93 (59%) - după 1 saptamana; 2.12 (87,5%) - după 3 săptămâni, 1,01 ( 94%) - după 7 săptămâni şi in grupul tratat cu diclofenac - după o săptămâna: 60,2%; după 3 săptămâni: 87,1% si după 7 săptămâni: 94,3%. S-a imbunatatit mobilitatea în comun la ambele grupe de pacienti. Evaluare generală a tratamentului si tolerabilitatii fata de medicament a fost: "foarte bun" sau "bun" în 94,4% dintre pacienţii din grupul enzima şi de 89,2% în grupul tratat cu diclofenac.
Evaluarea curentă indică faptul, că enzimele orale pot fi considerate ca alternativă eficientă şi sigură pentru medicamentul diclofenac, antiinflamator nesteroidean în terapia gonartrozei dureroase.
O altă caracteristică pozitivă a tratamentului cu enzime consta in utilizarea lor în cazurile severe sau moderate de boală.
Kovalenko şi Sholokhov (2000) intr-un studiu clinic a înrolat 38 pacienţi cu varsta peste 40 ani, care au suferit de sinovita reactiva complicata uni-sau bilaterala la genunchi OA II. 21 de pacienţi au utilizat Phlogenzym, dar 17 diclofenac. Rezultatele au aratat, ca grupul tratat cu enzime a avut parametrii funcţionali îmbunătăţiti considerabil: indicele Lequesne a scăzut cu 43%, comparativ cu 26% în grupul de control, s-a normalizat gradul de îndoire comun a genunchiului şi dinamica indicelui Ritchie, fiind pozitiv.
Indicele calitatii vieţii în grupul enzima s-a îmbunătăţit cu 63%, dar în grupul de control cu 45%. Gradul de durere în grupul enzima a scăzut cu 63% faţă de 39% din grupul de control.